Scrisoare de ACASA catre EUROPA
Nu stiu de ce, dar luna mai mi-e tare draga. Simt ca renasc impreuna cu natura, ma bucur de parfumul ciresilor in floare. Anul acesta, a fost o luna mai speciala pentru mine. Sa va spun si de ce. Pentru ca pentru prima data de cand lucrez ca project manager am participat la un seminar european la Bucuresti, la mine ACASA. Am intalnit oameni minunanti din 20 tari europene : Romania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croatia, Cipru, Finlanda, Franta, Ungaria, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Romania, Slovenia, Spania, Turcia, Irlanda, cu care am lucrat impreuna pe perioada seminarului. Tema seminarului a fost " iNEETiative - abordare holistică a Tineretului la risc și în situația NEET " ( tineri fara studii, fara educatie, cu situatii precare, fara loc de munca, cu probleme de sanatate, cu handicap, etc ).
Stiti cati tineri sunt in aceasta situatie? V-ati intrebat vreodata ce i-a determinat sa ajunga in aceasta situatie? Criza economica? Poate. Dezinteresul clasei politice ? Poate. Familii dezorganizate? Poate. Poate criza noastra de constiinta, poate ca societatea actuala ii impinge pe tineri sa ajunga in aceasta situatie. Si noi ce facem? Pai ne facem ca nu-i vedem, ca nu stim de ei acum. Mai tarziu ne vor ajuta ei sa-i cunoastem si sa-i vedem. Ne vor acuza ca nu am facut nimic pentru ca si ei sa aiba o viata demna si normala.
Si surpriza mi-a fost si mai mare ca sa aflu ca in toate tarile participante sunt multi tineri in situatii NEET ( Not in Education, Employment or Training ). Nothing, cum spun englezii.
De ce Scrisoare de Acasa catre Europa? Acest seminar a fost un semnal de alarma adresat lumii intregi, Europei ca nu se mai poate continua asa. Programele de invatamant sunt depasite, sitemul de educatie si invatamnat lasa de dorit, familiile sunt coplesite, Europa incepe sa se cutremure. Treziti-va, oameni buni si frumosi ! Stiu ca fiecare dintre noi avem ceva bun in noi, ca fiecare dintre noi avem o menire in lumea asta. Va scriu aceasta scrisoare de ACASA, voua, oamenilor care ma cunoasteti si care nu ma cunoasteti ( ce importanta are?) in numele tinerilor de la
Fundatia Parada,
Comunitatea Reciclare Creativa
si Ateliere fara frontiere.
Sunt tineri carora soarta nu le-a suras prea mult in viata si au ajuns la cosul de gunoi al societatii de unde culeg ceea ce aruncati voi si fac lucruri minunate.
Nu pot sta indiferenta, nu-mi gasesc linistea interioara pana cand nu voi face ceva. Asa, am reusit sa-i catalizez pe toti participantii de la seminar si sa le propun sa facem un proiect european pentru acesti tineri batuti de soarta.
Si nu ne vom opri la a realiza doar un proiect. Vom merge mai departe si o delegatie a celor care vor fi parteneri in proiect va prezenta Parlamanetului European un Memorandum prin care vom atrage atentia Forurilor Europene ca acesti tineri EXISTA si ca vor trebui ajutati. Ne-am saturat de vorbe, tinerii nu pot sa traiasca numai cu vorbe, eu au nevoie de faptele noastre care sa-i ajute sa aiba o viata demna.
Multumesc mult echipei romane de la ANPCDEFP Bucuresti care a organizat intr-un mod exemplar acest seminar : Miruna Covaci, Ileana Racoviceanu, Andra Dobre, Irina Pilos, Andrei Breazu. Ma simt mandra ca sunt romanca !
